miercuri, octombrie 31

Love can really exist

"tzi-am zis k nu mai vreau sa dai acolo!"
"nu patzesc nimic, iubita!"o mustra, o saruta si pleaca cu ghiozdanu' zornaind in spate
trecusera 3 ani de cand erau impreuna. el avea 19 ani, era la arhitectura anu' 1. ea - medicina anu 2. el copilu rebel care facea totu pe invers, ea ratzionala, calma, linistita. stateau impreuna de cand se logodisera, tatal ei le-a dat un apartament "de proba". se iubeau super mult, n-aveau probleme,erau fericitzi. singura chestie care deranja era faptul ca el era un pic mai impotriva legii, ii placea sa ishi puna viatza in pericol.se ciondaneau pe tema asta pt ca ea nu prea il lasa sa faca ce ii placea, dar de fiecare data il ierta pentru ca se intorcea teafar.
intr-o seara dupa ce au stat impreuna, s-au culcat putzin.
o mica luminitza pe un coltz de garnitura de metrou patat, stropi de sange curgeau pe shina.
se trezeshte tzipand. il vede pe el imbracandu'se
"ce faci?"
"ma duc pe metrou"
"nu!nu vreau! stai in seara asta cu mine"
"m-a sunat Clear, e actziune jos"
"tzi-am zis k nu mai vreau sa dai acolo!"
"nu patzesc nimic, iubita!"o mustra, o saruta si pleaca cu ghiozdanu' zornaind in spate
cu shapca si gluga pe cap si markere ieshidu-i din buzunare. Avea un stencil mare pe ghiozdan pe care scria "Logo". a ieshit din scara blocului, s-a oprit langa un magazin, si-a pus castile in urechi, si-a aprins o tzigara, a dat un tag pe geam si a pornit.a coborat la metrou si a sarit, a lipit un sticker pe geamul metroului. a coborat intr-o statie mai spre periferie, s-a asigurat si a sarit pe shine. a intrat putzin in tunel shi a facut stanga. pe acolo nu prea trec metrouri. s-a lasat in jos, a scos din ghiozdan blackbook-u' shi masca. tuburile le-a inshirat pe jos, a scos pungutza cu capsuri, a dat iPodu la maxim shi a inceput ... a facut schitza, umplutura, conturu' , dar 2 lumini bat pe el. se uita in dreapta si 2 lumini se indreapta spre el. a crezut k e tren, dar shi-a dat seama ca's politzishti shi-a aruncat totu in ghiozdan s-a intors shi a sarit pe celelalte shine dar se uita shi vede un metrou. ghizodanul cade pe jos, shi pe langa ghiozdan o mana insangearta.
40 de ani mai tarziu, ea pe scaun, pe o veranda a unei case mari, cu gradina mare, flori multe si un mic iaz artificial. langa ea un scaun cu rotile, iar ciprian in el, tzinand-o de mana.
"au trecut 40 de ani, alina"
ea il pupa ushor pe obraz, langa cicatricea care ii traversa fruntea si ii raspunde
"si te iubesc la fel de mult"
pe usha intra 2 copii, o fetitza shi un baietzel, mici care sar la gatul lor shi tzipa "buncio, bunicule" shi ii pupa. dupa ei un barbat si o femeie "buna tata, buna mama", "salut adriane, intra cristina"
"esti capiat ca si taica-tu, iar atzi intarziat la masa"...

Un comentariu:

M spunea...

frumos...ti-am mai zis cre k d 100 d ori k imi place cum scri,problema mea e insa k d obicei cu finalurie....triste..fericite...ma deprima intotdeauna