duminică, noiembrie 4

"Pana cand moartea ne va despartzi"


stau cu coatele pe tastatura shi inghit in sec...o lacrima mi se scurge iar shi iar pe obraz, incep sa ma-nfior knd vad ca-mi cade paru...ies pe strada si ma plimb.la primul coltz de drum o babutza cu picioarele arse cersheshte; n-are bani de medicamente, sta in ploaie, intr-o balta, pe o bordura cu mana ridata shi muncita ridicata in ger cu 1 ban pe buricele degetelor; spera sa-i duca moshneagului de acasa o paine sa-i duca. e paralizat acasa, n-au curent. apa calda nici atat. un miros de vechi le imbie casa. langa pat o oala mare e pusa pe jos si din tavan pica in ea stropi de apa. au parchet, covoare, mobila veche frumoasa dar batuta de vreme... pe aragaz o olitza cu capac in care sta apa cu suc de roshii shi paine inmuiata in ea. pe jos un gandac mishca inca picioarele cu burta in sus, mort shi el de foame...doua ghivece zac cu pamant uscat in ele, shi fara niciun fir de viatza in ele. in dulap hainele sunt mancate de molii, pantofii zac cu mucegai pe ei intr-un coltzishor.
erau candva tineri, in floarea varstei...erau clasa a 12-a amandoi... s-au cunoscut in parc...ea citea..el se plimba ... a vazut-o pe banca shi s-a ashezat langa ea ... speriata, uimita s-a indepartat, dar el a urmat-o ...i-a zambit shi i-a intins mana
"George", ea, retrasa, cu un suras gingash
"Georgiana" shi au ras...
a fost inceputul unei frumoase poveshti de dragoste...
ai lui erau instaritzi,
ea provenea dintr-o familie saraca...
se duceau intr-un parc intr-un locshor retras, o casutza abandonata shi se prefaceau ca au casutza lor,
vroiau sa se casatoreasca dar ai lui erau impotriva
"nu il las pe singurul meu baiat sa se insoare cu o ushuratica care o sa ii strice viatza" spuse suparata mama lui
in casutza lor el hotarat
"vom fugi impreuna"
ea uimita dar si fericita il strange in bratze, il saruta shi ii zice
"hai cat mai repede, shi sa traim fericitzi impreuna pana cand moartea ne va despartzi"
cum au terminat liceul au fugit impreuna in bucuresti
el s-a dus la academia militara, iar ea a urmat scoala de asistente medicale.
au absolvit amandoi, si dupa ceva timp el a devenit general in rezerva, iar ea asistenta la un spital.
intr-o duminica, pe cand erau fericitzi, in sfarsit la casa lor el primeste un telefon si e chemat de urgentza la ministerul de interne...a sarutat-o shi i-a spus nu dureaza mult.ea, vrand sa-i faca o surpriza, pune mancare pe foc si se aseaza la vechea ei pasiune, cititul.
cand el ajunge acasa vede harmalaie in fatza blocului, masini de pompieri, salvare, politzie.
o vecina il vede si se duce la el
"casa ta a luat foc"
speriat ii da pe totzi din fatza lui shi fuge pe scari la el inaintea pompierilor, sparge usha shi intra ... totul in flacari, absolut tot ce cladisera impreuna ardea intr-o clipa, printre flacari, cu palaria la gura intra in casa sa o caute pe georgiana... era prabushitza pe jos cu ceva in flacari pe picioarele ei. el da la o parte acea scandura in flacari deoparte si se duce la capul ei ..
ea ridica ochii shi ii zice cu ochii in lacrimi:
"fugi! te iubesc!"
el fara sa se gandeasca a luat-o shi a ieshit din casa.
a fugit cu ea in bratze pana la salvare fara sa se opreasca.
a lasat-o acolo shi s-a intors acasa sa mai salveze cate ceva.
a intrat in casa dar cand sa faca un pas un cutremur a inceput.
pe hol, dulapul a cazut pe el lasandu-l inconshtient sub greutatea sa.
deschide ochii si vede totul alb in jurul lui. se uita in stanga iar ea era langa patul lui, in alt pat, cu picioarele bandajate. cu ochii inlacrimatzi il cearta
"tzi-am spus sa te salvezi" shi ii intinde mana.
incearca shi el sa faca acelashi lucru dar nu poate.incearca sa se ridice, dar nici asta nu poate ...nu se poate misca.. ea speriata nu stie ce s-a intamplat ... si striga dupa medic... doctorul vine si ii spune
"imi para rau ca nu am avut cum sa va spun mai devreme, dar erati amandoi inconstienti; george, esti paralizat de la gat in jos"
ea a pufnit in plans iar el a inceput intors capul in cealalata parte shi a tacut.
au fost pensionatzi amandoi pe caz de boala, dar nu s-au mai putut ajuta de nimic...stateau intr-un azil tristi, dezamagitzi de destinul lor si mai tot timpul plangeau.ea nu-l scapa de sub priviri.. el era slab de inima acum, sensibil, bolnav.
dupa revolutzie, un filantrop cu inima le-a dat un apartament unde sa stea, pentru ca nu avea ce face cu el, le-a adus putzin timp sperantza si fericire, dar venitul mic, varsta inaintata care cerea ingrijire shi medicamentele scumpe si viatza scumpa i-a adus iar la foamete si saracie...
el statea in pat, paralizat, iar ea, neputand sa munceasca cershea... intr-o zi cand ploua, si nu mai aveau niciun ban din pensie si erau infometatzi babutza a zis k iese sa ia o paine..mancau apa cu suc de roshii shi paine inmuiata in ea...
"sa te intorci repede, nu-mi place singur"
"promit"spuse ea cu lacrimi in ochi, puse o olitza in dreptu gaurii din tavan pe unde picura si pleca...
prin ploaie a mers pana la coltzul strazii, cu greu, chinuita de picioarele arse, care nu o mai ajutau ca in tineretze, se asheza intr-un coltz de borduram intr-o balta cu mana ridata si muncita intinsa in ploaie,shi se asheza umila cu capul plecat.dupa o ora in frig, un tanar care trecuse si mai devreme ii aduse mancare de pomana, o geaca mai groasa, putzin veche si ii dadu totzi banii pe care ii avu in portofel.
ea s-a uitat cu lacrimi in ochi la el shi i-a multzumit din toata inima.
se ridica shi fugi acasa sa-i dea shi moshului putzina mancare calda.
cand intra in casa o liniste care o inspaimanta ii invada urechile..
"george?"
dar nimic... se duse la patul lui shi ii puse mana inghetzata pe fatza, dar nu se intampla nimic...
speriata shi cu ochii inlacrimatzi se duce la dulap, ia doua lumanari le aprinde la capatai si se aseaza langa el.
era frig, foarte frig...incepu sa ninga...
in noaptea in care mos craciun aducea daruri, lor le aduse ceva pe cat de tragic, dramatic si trist pe atat de frumos. le-a adus dragostea vesnica ce-i trecuse in nefiintza pe amandoi in aceeasi seara nelasand moartea sa-i desparta.