de ce?

Zbor cu aripi frante spre cerul instelat, inchid ochii shi-mi dau seama ca defapt cobor. Merg spre flacarile mocnite ale iadului. inima mea a aprins intunericul iadului si a stins lumina raiului. inspiratzie nu mai am, putere nici atat...tot ce mi-a ramas a fost ...cenusha. cenusha focului cu care iubesc.patima pe care o traiesc zi de zi, nerabdarea revederii celei de langa mine. ardoarea dorintzei de a tzine de mana shi de a sta sub stele incercand sa le numaram. am avut dorintze shi vise acum ce am? nimic. sunt tras din zborul spre ashteptarile mele, sunt tras in pacat, in intuneric. am pacatuit caci mi-am permis sa visez, am pacatuit caci mi-am permis sa tanjesc dupa un strop din fiecare. pentru ce? pentru cine atatea sacrificii? merita oare? speri la tot, te sacrifici multzumeshti celui de sus pentru ca tzi-a dat totul shi ajungi sa te trezeshti cu tzarana in pumni shi sa blestemi divinitatea, sa inchizi ochii shi sa strangi intr-o mana somniferele shi in cealalta spirtul. amintirile se'nchid, viatza tzi se stinge mana itzi cade pe langa trup...totul trece pe langa tine, trecutul tau, oamenii mortzi din trecutul tau itzi fac acum cu mana TU ajungand sa treci pe langa ei. tzipetele shi plansetele mamei de la capataiul tau se aud ca nijte ecouri din strafundul sufletului, oceanul de lacrimi ce se strange pe cearcaf in timp ce totzi plang dupa tine realizeaza ca nu mai esti si ca totul s-a terminat intr-o secunda ishi blesteama zilele ca nu te-au ascultat dau cu pumnii in ei c-au fost niste prosti iar pe tine incepe sa te arda caci nu mergi in rai, nu, dragule, potzi sa visezi mult shi bine la rai caci flacarile iadului itzi transforma aripile in cenusha iar tu incepi sa pici shi sa urli, vezi sufletele celor dragi pierdutzi in trecut cum te privesc cu lacrimi in ochi cazand caci tu tzi-ai sacrificat totul! tot ce era mai scump dat de cel de sus pentru?pentru o amintire, pentru cineva ce nu tzi-e la capatai shi nu-tzi uda trupul neinsufletzit cu lacrimi de durere. ai sacrificat iubirea mamei, iubirea familiei pentru o himera. de ce?esti liber acum ca ai facut asta? nu vei fi niciodata liber poftim si stai acolo caci asta tzi-a fost, asta itzi este shi asta itzi va fi soarta.

A lost love...

Lacrimi, vorbe, durere, sentimente...dragoste...ce cuvinte sunt astea?ce puii mei se intampla cu mine? cu tine? cu tot? de ce am lasat k un nemernic sa se intample asta? de ce nu te-am ascultat knd a trebuit... simt k s-a terminat...s-a terminat pentru ca am gresit de atatea ori...am promis de fiecare data k n-o sa mai gresesc, am crezut prea mult in mine shi nu ti-am dat tie atentie.acum plang

"Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta."

o poezie pe care toti o stim ... dar putini ii dau atentie, iar eu m-am numarat printre cei multzi care NU au bagat-o in seama...tu ai fost gandacelul...

"A incercat sa-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut in tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!"

Degeaba, absolut degeaba...n-are rost ...in putin timp o sa aflu cruntul adevar shi eu ... am greshit shi nu mai pot repara nimic...chiar dak asta simt ... ink am o sperantza in suflet ... e absurd, stiu ... imi merit absolut orice lacrima o vars...orice suspin imi rasufla sufletul e bine meritat ... e o ofranda a ceea ce a fost o data iubire...o iubire pe care niciodata nu am apreciat-o ...am picat intr-o beznda completa ... sangele-mi curge prin rana inimii ... m-am omorat singur ... mi-am distrus iubirea ...am manjit-o .... e greu ...

"don't kill this thing we got called love"

mi-a zis ea printr-o melodie...prea tarziu, sufletzel ... am facut-o deja ... involuntar ... am facut-o shi mi-e greu ... dar recunosc ... am greshit. Nu am vrut .. dar am facut-o...imi pare nespus de rau.

" -De ce m-ai prins in pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca ma doare
De ce ma strangi asa de rau?"

m-am incapatzanat shi nu am auzit ... totul s-a intamplat repede ... lacrimile-mi curg pe obraz acum ... gresheala mi-a fost mare, rana a fost adanca .. chiar daca as mai vrea n-as mai putea sa fac nimic ... decat sa dau timpul inapoi si sa am ocazia sa stau cu ea...s-o las pe ea sa ma tina in pumnul ei ...merit asta...zac pe jos si plang ... pana acum nu mi-am dat seama de nimic....

" Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea sa-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!"

ironic nu? ... se potriveste perfect...viata s-a jucat cu mine iar eu m-am jucat ea ...

"Sit still, and close your eyes"

Asta am sa si fac... astept sentintza ... pana atunci iubirea ramane in inima, pozele raman pe raft si inelul pe deget ...

o zi perfecta

7:01 AM.suna telefonu: buna dimineata. s-a trezit piciu meu? zambesc ma intind shi raspund: daaaa...shi ce bine s-a trezit...imi spune k ma iubeste, ii soptesc acelashi lucru si inchidem...cum un zambet larg pe fatza ma ridic din pat si ma asez la calculator. imi fac o cafea shi ma intind iar lenesh...ma gandesc k am teme shi ma apuc de cartzi ...dar nu am intentzia sa le deschid ...imi fac siesta 10 minute dar suna interfonul ... zgribulit ma duc la usha shi deschid...ciocane..deschid usa si fara sa constientizez cine e sare in bratele mele ma pupa shi ma strange in brate...plina de joaca shi de copilarie rade shi fuge la mine in camera.cand ajung acolo ea e deja in pat cu patura pe ea...ma bag shi eu acoperit o strang in bratze shi adormim...ne trezim imbratzishatzi dupa cateva ore...mai stam putzin impreuna si ne dam seama k trebuie sa plecam...dupa ce o duc aksa plec spre scoala cu o dorintza mai mare decat de obicei...o baba ma calca in autobuz dar zambecsc in continuare si trec cu vederea...aglomeratzie in metrou dar nu injur pe nimeni... ascult muzica shi zambesc...ies din metrou si cineva da peste mine grabit sa intre in metrou...merg mai departe...
realizez ca e o zi perfecta si de ce?pentru ca am inceput ziua langa ingerashul meu mic shi iubit :X:X:X